Fiecare dintre noi este unic, fiecare dintre noi are o anumită personalitate, anumite abilități, o anumită mentalitate, dar nu toată lumea este conștientă de sine. În calea noastră spre evoluție, din momentul în care ne naștem întâlnim anumite situații, anumite scenarii care ne-au schimbat viața. Educația noastră o primim de la persoanele care ne educă: părinții/tutorii/etc - depinde unde și când ne naștem - la care adăugăm și învățăturile, experiența simplu spus: experiența de viață. Dacă aș încerca să simplific relația unei persoane cu cunoștințele acumulate (sau experiența de viață), ar arăta astfel: ceea ce am fost învățați (T) + ceea ce am învățat de la alții (L) + ceea ce am descoperit singuri (D) + ceea ce îi învățăm pe alții/facem altora (DO). (T + L + D + DO = 100%) Relația dintre toate aceste patru elemente este foarte importantă. Pentru fiecare dintre noi, la un moment dat acordăm mai multă valoare unui element și mai puțină valoare altuia.
Cum ne afecteaza?
Ce am fost învățați (T) - dacă punem prea mult preț pe acest punct, riscăm să devenim un conservator al informațiilor. Riscăm să creăm o ancoră care va fi o barieră uriașă în evoluția noastră. Veți recunoaște astfel de „ancore” în discuția cu o persoană, unde, indiferent de ce argumente, ce explicații logice le veți oferi este ca și cum ați vorbi cu un perete, vor asculta doar pentru a vă răspunde și, de obicei, este același răspuns folosit în începutul conversației. Partea proastă este că, dacă această barieră nu este ruptă din interiorul acelei persoane, nu există nicio șansă să o rupă din exterior. Aici, mai este un aspect negativ. Dacă ținem foarte mult la această ancoră, dar facem ceva ce simțim că nu este bine, producem un conflict interior ce se poartă la nivel de subconștient și ne face să fim și mai „orbi” și mai închiși, mai conservatori și sub nicio formă să nu recunoaștem că am greșit… ar fi opus invățăturilor.
Ceea ce am învățat de la alții (L) - de obicei, acest lucru implică studiu, concentrare, energie și atenție, deoarece vrem să ne concentrăm și să înțelegem ceea ce ne învață cineva. Aceasta ne va învăța „partea teoretică” din experiența de viață – experiența altora.
Ceea ce descoperim singuri (D) - aceasta este în opinia mea cea mai interesantă parte; aceasta este partea care menține funcționarea „motorului” nostru. Acest lucru ne oferă „partea practică” din experiența noastră de viață.
Ce îi învățăm pe alții sau ce facem altor persoane (DO). Acesta este poate cel mai important aspect în societate. În interacțiunea noastră cu fiecare persoană facem un schimb de informații, un schimb de experiență. De obicei, transmitem, respectiv învățăm pe ceilalți, din propria experiență, din învățăturile acumulate, acestea pot fi bune, plăcute, sau mai puțin bune și mai neplăcute. Întotdeauna o persoană te va ține minte în funcție de această interacțiune. Este o vorbă care spune că oamenii nu țin minte întotdeauna ce le-ai spus, dar o să țină minte cum i-ai făcut să se simtă.
Există o vorbă care spune: ce îți fac alții este vina lor, dar cum le răspunzi este vina ta.
Ca să răspund direct la întrebare, nu e nimic chimic greșit, este doar blocat într-o dilemă morală: “Ce am fost învățați (T)”. Ca să depășească acest moment, trebuie să accepte ce anume și cum anume a greșit iar mai presus de toate… să se ierte pe ea/el însăși.
Category: Dileme