Odată cu evoluția tehnologiei, lumea a devenit tot mai agitată, totul se întâmplă cu viteză mult mai mare, evoluția tehnologică se întâmplă cu o viteză fantastică. Generația millennial (cei născuți în anii 1980-1990), ar putea să observe cel mai bine acest lucru, fiind generația care a prins atât lumea “analogică”, trecerea de la o lume la alta, cât și lumea “digitală”. În toată această trecere, a apărut o “schimbare” pe care millennialii poate o constientizează mai bine, însă generația născută după anul 2000 din prisma actualului “normal” s-ar putea să nu o constientizeze deloc.
La ce se referă această schimbare, această trecere?
În lumea “analogică”, foloseam tot corpul în activitățile zilnice: mergeam pe jos la lucru, făceam cumpărăturile fizic, spălam vasele, aspiram, dacă era cazul, spărgeam lemne, făceam focul, etc. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, din ce în ce mai multe “taskuri” zilnice le-am putut înlocui cu aparate, electrocasnice, roboți, etc. Partea bună este că ne ajută să economisim timp și efort, dar partea mai puțin bună este că, în loc să folosim tot corpul și să avem un efort balansat între fizic și intelectual, am transferat din ce în ce mai mult efort către creier, modificând acea balanță. Practic, facem tot mai multe cu creierul și tot mai puține cu restul corpului.
Fiind într-o continuă evoluție, inclusiv locurile de muncă se transformă din ce în ce mai mult în locuri de muncă unde folosim mult mai mult “capul” decât restul corpului. În altă ordine de idei, acest efort intelectual pune o presiune asupra creierului, iar orice efort susținut se transformă în stres. În momentul în care avem parte de prea mult stres, iar creierul nostru este conectat continuu, avem parte de două situații:
- Exteriorizare – poate fi o explozie punctuală sau o stare de nervozitate continuă, practic nu mai poți fi abordat, nu se mai poate înțelege lumea cu tine, ești “stresat”
- Interiorizare – apar stările de anxietate, depresie, claustrofobie, atacuri de panică, nemulțumire de sine
Partea dificilă, mai ales în aceste vremuri, este că, dacă lucrezi de acasă, nu prea mai reușești să te deconectezi, respectiv să faci diferența între lucru și casă. Pe altă parte, tot timpul auzim vorba, las-o mai moale, relaxează-te, dar cum ar trebui să faci acest lucru, cum să depășim stresul?
Mai jos sunt câteva alternative:
- În primul rând să echilibrăm balanța între efortul fizic și efortul intelectual. Practic, trebuie să ne apucăm să facem mișcare, o mișcare în care să nu gândim prea mult, doar să facem.
- Practic să îi dăm creierului o pauză, să se odihnească:
- o meditație – poate suna ciudat, dar când te concentrezi doar pe respirație, nu te mai concentrezi pe altceva, iar pentru creier acest lucru este hrană
- o plimbare în natură – într-un parc, oriunde departe de trafic sau zgomot
- o socializare (reală față în față, nu online) – tocmai fiindcă trăim aceste vremuri grele, lipsa socializării ne-a amplificat stresul. Noi nu suntem făcuți să trăim izolați, socializarea, interacțiunea sunt factori care ne ajută mult să mergem înainte.
Idea de bază, așa cum un transformator se încălzește dacă stă tot timpul în priză, la fel și creierul nostru se “încălzește” dacă este suprasolicitat încontinuu, doar că acea “încălzire” se numește stres. Trebuie să te deconectezi, dacă nu o să o faci, etapa următoare este “burn-out”, care o să îți dea o pauză fie că vrei, fie că nu, iar în cel mai bun caz, o să îți revii în câteva luni.
O minte relaxată poate să facă în 10 minute mult mai multe decât poate să facă o minte stresată în 2 ore, în concluzie, ai grijă de creierul tău, fiindcă acesta e unul dintre lucrurile pe care nimeni nu le poate face în locul tău.